In copilarie visam foarte des noaptea ca zburam, ma inaltam fara aripi spre cer, plonjam peste blocuri, coboram spre pamant si apoi ma inaltam iar spre nori. Priveam astazi spre cablurile de electricitate dintre blocurile cu opt etaje si mi-am amintit de visul meu din copilarie, de zborul meu pe deasupra acelor cabluri, de felul in care se vede lumea de acolo de sus. Ce senzatie, ce sentiment cand esti deasupra tuturor si plutesti in aer. Ce bine e acolo sus! Oare nu Cumva acel vis imi arata de fapt care e sensul meu in viata? Sa ajung acolo Sus! Mi-am dorit sa zbor, sa plonjez cu parasuta, sa ma dau cu parapanta. Dar nimic nu se compara cu senzatia de inaltare ! Cu parasuta nu te inalti, ci cobori! Asta ar trebui sa fie sensul vietii oricarui om:sa se inalte spre cer , sa ajunga in cer, sa fie o realitate, nu doar un vis, sa atingi cu mana cerul , nu doar cu gandul si privirea. Pasarile care zboara sunt cele mai fericite vietati, caci ele nu cauta averi, sa isi cumpere masini, case, ci doar un cuib…..Si dupa ce obtin cuibul, zboara toata ziua pentru procurarea hranei pentru puii care asteapta in cuib.Zboara, poate zborul este obositor uneori, dar asta fac ele de cand le cresc aripile:zboara. Sunt libere, neingradite, nelegate de pamant, dar dependente de pamant, caci pe pamant isi gasesc hrana……Pescarusii tot la nivelul pamantului, in apa isi gasesc hrana…….Suntem nevoiti sa traim pe pamant, caci aici ne ducem existenta vremelnica…..Omul niciodata nu este multumit pe pamant de ce are,de cate are,intotdeauna isi va dori mai mult,pasarile insa se multumesc cu hrana cea de toate zilele si atat.Ele sunt multumite doar ca au ce manca ele si puii lor. Nu avem aripi sa ne inaltam ca pasarile, dar ne pot creste aripi de credinta care sa ne inalte mai sus decat zboara pasarile.Caci acolo unde este Dumnezeu, cu astfel de aripi poti ajunge.Aripi formate din pene ale credintei,ale milosteniei,ale iubirii,ale postului, ale spovedaniei si impartasirii cu Sfintele Taine ,ale vietii curate….. De ce acum nu mai visez ca zbor? Pentru ca trupul s-a ingreunat din cauza pacatelor si nu se mai poate inalta……. Dar nu e pierdut totul, omul se poate mantui chiar si in ultimul ceas, desi nu e de dorit sa lasi pe ultima suta de metri. Cu cat incepi mai devreme lepadarea de pacate, cu atat ajungi mai devreme sa atingi norii …..E ca si cum cu cat incepe mai devreme un copil sa citeasca,cu atat mai repede se va dezvolta mental . Mi-e dor sa zbor! Ce bine e acolo Sus, deci cu atat mai bine e acolo Sus langa Dumnezeu! Ajuta-ma Doamne sa zbor spre Tine!
As vrea sa zbor!
July 2nd, 2011 | anamaria.lupu26Mesaj catre Tine
February 13th, 2012 | anamaria.lupu26Ok, in seara asta nu vreau sa vorbim despre mine,ci despre Tine.
Pentru ca imi doresc sa Te cunosc mai bine.Insa nu sunt vrednica de asta,asa ca ma multumesc cu faptul ca pot sa Iti vorbesc.
Cum a fost ziua Ta? Asta as vrea sa stiu….dar nu imi ajunge o viata ca sa imi povestesti o zi din viata Ta. Azi ai fost trist ca ai vazut multi oameni nerecunoscatori fata de darurile primite de la Tine, ai vazut multe atrocitati, parinti care isi ucid copiii, copii care isi ucid parintii,oameni care isi iau propria viata. Ai plans pentru ei, ai plans pentru cei din Somalia,Africa?! Ai plans cu siguranta din varii motive. Ai si zambit,cand rugaciuni de multumire,de slava s-au inaltat catre Tine, ai ascultat miliarde de rugaciuni de asemenea. Fiecare zi din viata ta este obositoare pentru un om ca mine. Serviciul meu este o nimica toata in comparatie cu “serviciul” Tau.
Si vreau sa Te intreb:cum Te simti dupa o zi ca aceasta? Ai atatea griji pe cap…….cum faci fata? Stiu:esti atotputernic,atotstiutor,deci nu e asa greu pt tine cum ar fi pt mine. Pt mine de fapt ar fi imposibil.
De aceea Tu esti Dumnezeu, iar eu…….o furnica.
Asadar, eu, furnica Iti transmit de pe pamant multumiri,salutari si Slava Tie ! Te iubesc,faci treaba buna si Te rog sa nu Te superi prea rau pe poporul roman,popor care Ti-a gresit,stiu si prima dintre pacatosi sunt EU! Plec capul si privirea cand spun asta, caci imi constientizez pacatele. Poporul roman ar vrea probabil sa Te intrebe:ce ai de gand sa faci cu noi Doamne? Dar si Tu cred ca ai vrea sa ii intrebi :”dar voi ce aveti de gand cu Mine?” Te-au dat uitarii si nu mai traiesc dupa legea Ta, iar Tu acum incerci sa le atragi atentia prin seceta, ninsori,apoi prin inundatii…… Doar doar s-or trezi. Imi pare rau ca treci prin asta si totul se intoarce impotriva lor. Cum Te trateaza, ii tratezi. Tu stii cel mai bine trebuie sa faci si cum sa faci,asa ca da-ne puterea sa induram totul! Caci Tu esti puterea noastra! Tu ne dai ispitele si puterea si armele de a trece peste ele. Rugaciunea este una dintre cele mai puternice arme! De la Tine vine rugaciunea si catre Tine se indreapta! Multumim!
Noapte buna si usoara!
Ana-Maria L.
Bucuria mea!
December 11th, 2011 | anamaria.lupu26De-abia ce am plecat
Si vreau sa ma intorc
Acolo unde m-ai lasat,
In acelasi loc.
As vrea sa-ti spun atatea,
Dar nu mai reusesc…..
Te privesc ca pe un inger,
La tine ma gandesc,
Desi stiu ca gresesc
Cu amintirea mainii tale ma hranesc.
Ce rima simplista,
Dar nu pot mai bine
Atunci cand sunt trista
Si-i legat de tine!
DAca-n aceasta lume ma doare-asa de rau
Cu-atat mai rau va fi in iad pentru sufletul meu.
Decat sa spun in gand ce simt,mai bine
Vorbesc cu Domnul despre tine.
Cat de feeric te-a creat
De mereu spre tine cu ochii-mi cat.
In alta conjunctura de ne-am fi intalnit,
Nu cred ca m-as fi …..-ndragostit.
Radiez cand te privesc,
Ochii-mi stralucesc.
Bine ca e noapte,caci asa-ntunericul invinuiesc
Pentru faptul ca pupilele mi se maresc.
Cand te zaresc sangele din vene se transforma-n lava
Mocneste vulcanul sa erupa,o arsura placuta
Din iad sigur rupta.
Ce-mi place oare-atat de mult?
Ce ma face sa erup,sa plang?
Tu esti bucuria mea,
Care imi aduce intristarea.
De esti in raza mea vizuala,
Inima-mi tresara.
De dispari din vazul meu
Plansul ma apuca rau.
Cum as putea descrie
Atata bucurie?
Inima imi sparge pieptul,
De-ti sarut mana,
Imi arde chipul….
Domnul te-a-nzestrat cu har si frumusete,
Deci lacrimile mele nu sunt de tristete,
Ci sunt de fericire contempland o forma
Si gust din bucuria raiului o secunda-doua.
Caci daca pe pamant existi tu-asa pretios
Oare Domnul cat e de frumos?
La intristarea sufletului meu
Ia aminte Doamne
Si nu ma lasa sa cad
In vreun pacat de moarte.
Iti cer din suflet sa ma ierti
Si ajutorul caci Tu poti ….
Tamaduieste-mi inima…
Curata-mi mintea ……
Pazeste-a Ta mireasa,
Caci in ochii mei e cea mai frumoasa.
Contemplare
September 16th, 2011 | anamaria.lupu26As vrea sa fiu un pictor
Sa te pot picta,
Sa pot surprinde-n panza
Frumusetea ta.
M-rii Brancoveanu
August 4th, 2011 | anamaria.lupu26July 15th, 2011 | anamaria.lupu26
Doamne, cum ai creat fiinta Ta,
De atunci cand sta-n picioare
Parca sta sa zboare…..
Se inalta catre Tine ca-naltime.ca traire…..
Eu raman pe pamant ca un muritor plapand……
Nimicnicia mea,marinimia Ta……..
Regret ca nu sunt doar a Ta
July 13th, 2011 | anamaria.lupu26As vrea sa pot sa spun
Ca am ochi doar pentru Tine,
Dar as minti (stii ca nu mint),
Caci Patimi zac in mine.
Si urla sa iasa,se zbat si ma lupta,
Sunt slaba de nu esti,deci ia-ma de mana!
Regret ca nu sunt doar a Ta,
Ci ma imparti cu lumea.
Vezi regretul,caci cunosti inima mea,
Mai bine decat mi-o cunosc chiar eu.
Priveste dar ce simt si ce gandesc
Si iarta-ma ca patimi ma opresc
Sa Iti vorbesc asa cum ti-ai dori sa Iti vorbesc.
Ce ciudat este cand tac,
Caci ganduri multe-mi trec prin cap
Si cand vreau sa Iti vorbesc,
Gandurile se-ntetesc,
Dar nu sunt ganduri cum ai vrea
Ci pacatoase,ca si mintea.
O moara murdara macina murdar……
Mintea mea se intineaza iar si iar
Si cum sa mai coboare al Tau har
Cand totul e stricat si intinat?
Veselitu-ne-ai pe noi Doamne
Cu atatea daruri si binecuvantari,
Si vreau sa ma ridic spre ceruri,
Dar merit doar ocara si scuipari.
Ce tristete amara s-a lasat pe seara….
Ce om ai plamadit pe acest pamant,
Eu tind sa cred ca din cer l-ai rupt.
De ce l-ai coborat printre muritori?
Sa ajute da…..dar si sa dea fiori….
Fiori de foc si bucurie -n viata
Asa cum te aprinde, la fel te si ingheata…..
Ce sange inghetat
Am dupa ce-a plecat….
Si ce aprinderi sunt
Cand imi iese-n drum.
Ce fata ciudata sunt cateodata……
Sau nu doar vreodata,ci cam mereu…….
Pentru ca se duce o lupta
Intre mintea si sufletul meu.
Caut pacea dinauntru,
Am pierdut-o si nu stiu
Cum as putea s-o regasesc
Atat timp cat ganduri napadesc.
Rugaciunea e-alungata
De ganduri la lumea desarta.
La maslu spun “iarta!”,
Si apoi iar ma-ntorc in lume
Printre oameni,printre turme……
Sunt o oaie ratacita,
Vai de mine si racita….
Sufletul s-a impietrit
De nu mai poate intra nimic.
Iar in loc sa-Ti faci lacas
In inima mea ,ca un borfas
Un vierme a patruns
si mi-o roade pe ascuns.
A intrat fara sa simt,
Dar acum cand vreau sa-l scot
Doare ca un fier incins.
July 11th, 2011 | anamaria.lupu26
Ma intrebi ce fac….
Cum as putea sa spun
Ca nu mi te pot scoate din cap?
Ca-ncerc sa te privesc ca pe un frate ,
Dar dorul de tine ma arde de moarte?
Daca inima mea ar avea maini sa picteze tot ce simte
Ar fi un tablou plin de rosu,mov si verde.
Rosu-I pasiunea arzatoare,movul este dorul care doare
Verdele este nevoia de a-ti oferi iubire….
De cand te-am zarit intaia oara
Mi-am dorit sa iti sarut mana in fiecare seara
Am visat ca toata viata masa sa iti pregatesc,
Iar acum am semne ca visele se-adeveresc…
Zile si… Zile
July 6th, 2011 | anamaria.lupu26Astazi ma gandeam in urma unei discutii cu un om care mi-a disturbat linistea:ce m-a deranjat la el? Ca nu intelegea ca i-am vrut binele,ca nu a inteles ca ce am facut am facut spre binele lui.Deci asa i-am facut si eu Lui Dumnezeu? I-am reprosat ce face,desi face spre binele meu? Da,cred ca da.Si imediat ce i-am reprosat Lui mi-a intors-o imediat prin omul de langa mine.Cum Il tratezi pe Dumnezeu, asa te va trata si El.Daca Il renegi, te va renega,daca Il cauti,te va cauta,daca ii reprosezi ceva,iti va reprosa si El tie. Dumnezeu ne transmite mesaje permanent prin intermediul oamenilor.Nu tanjim spre Dumnezeu cum tanjeste Dumnezeu spre noi.
“Daca omul isi atinge amaraciunea durerii de preadulcele Iisus,atunci toate amaraciunile si otravurile sale se preschimba in miere.Daca cineva intelege tainele vietii duhovnicesti si modul tainic in care lucreaza Dumnezeu,inceteaza sa se mai mahneasca pentru tot ce i se intampla,pentru ca primeste cu bucurie medicamentele amare pe care i le da Dumnezeu pentru insanatosirea sufletului sau.”(cuviosul Paisie Aghioritul).
Molar de minte versus credinta
May 1st, 2011 | anamaria.lupu26In ziua Sfintelor Pasti o durere de masea m-a lovit(masea care nu se vedea,dar am banuit eu ca exista sub gingie si voia sa erupa ca un vulcan),zi pana in care o durere crunta de cap m-a insotit timp de trei,patru zile.Durere care m-a bucurat in saptamana patimilor,caci o consideram o onoare sa sufar in saptamana in care amintim patimile Domnului intrupat in om,rastignit,batjocorit,negat,umilit,batut…..
Cand a inceput insa durerea in cursul zilei de Pasti a venit pe neasteptate si am primit-o si pe aceea,nestiind cat va persista.Cu cat zilele treceau si durerea crestea,simptomele se schimbau,astfel incat dintr-o durere de masea a devenit durere de masele inferioare,superioare,ganglioni in gat inflamati,dureri de ureche si cap.Asadar am facut o radiografie.Si ma asteptam sa imi spuna ca imi cresc 2 masele de minte,nu SASE,cum mi-a comunicat in urma radiografiei.Ok.Am zis asta e pedeapsa mea pt ceva ce am facut,am gandit,am zis.Avand in vedere ca e o problema bucala,am banuit ca am zis ceva negresit.Si stim cu totii cate scoatem pe gura “nu ceea ce intra in gura omului spurca,cat ceea ce iese pe gura omului”.Sau poate ca indreptare, de constientizare a unui pacat savarsit,gandit,spus….Sau poate ca simpla incercare a credintei….
Regretam ca s-a terminat postul,asadar iata cum din cauza maselei mele am mai postit putin,caci dupa operatia de extractie,doua zile am baut doar suc de mere si apa.M-am bucurat…De operatie ? Ce sa povestesc? Ce e mai interesant este ca mi s-au facut 5 anestezii,iar ultima nu a mai avut niciun efect,astfel incat am simtit cum m-a cusut….Nu sunt masochista,asadar nu am fost fericita in urma durerii,ci traumatizata si am plans pe scaunul stomatologic fara jena ca am 26 de ani si mai erau prezente 6-7 persoane in camera.DAR ce m-a facut sa plang mai mult decat durerea a fost faptul ca in fata ochilor am avut permanent icoana Maicii Domnului cu pruncul,caci scaunul meu era langa peretele cu icoana astfel incat in tot timpul operatiei,ochii mei si gandurile mele au fost la Maica Domnului.Am zis “Preasfanta Nascatoare Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatoasa si Doamne Iisuse Hristoase Fiul Lui Dumnezeu miluieste-ma pe mine pacatoasa “de atatea ori…Le spun si cand nu sunt la stomatolog,sunt rugaciunile mele preferate de ocupare a mintii.Mai ales Preasfanta Nascatoare…care imi rasuna toata ziua in minte,asta datorita PAraclisului cantat de un schit din muntele Athos. Si iata cum dupa ce ma rugasem in fata icoanei “izvorul Tamaduirii” toata ziua, ajung la stomatolog si am onoarea de a sta langa icoana Maicii Domnului si de a o privi o ora intreaga.M-a emotionat “intamplarea,coincidenta”.Ma rugasem dinainte de a ajunge la stomatolog Maicii Domnului sa ma tina de mana tot timpul operatiei,iar cand am ajuns si am vazut-o langa mine (in icoana evident), bineinteles ca m-am emotionat tare.M-am rugat sa decurga totul ok,sa reuseasca sa o scoata mai repede si o scoata pe toata……dar o bucata de radacina mi-a ramas ca amintire in gingie.Acum ma rog sa nu se infecteze.Cand am auzit ca a ramas o bucata de radacina in gingie am fost dezamagita ca rugaciunea mea ori nu a fost auzita,ori a fost ignorata……Dezamagita poate e putin spus pentru ce am simtit,credinta mi-a fost pusa la incercare.Nu ca as fi obosita sa mi se indeplineasca toate rugaciunile, dar asta mi s-a parut mie o rugaciune importanta,fiind legata de sanatate,nu de lucruri materiale umane,desi daca stam sa ne gandim si trupul este material si efemer.Am plans toata ziua de cand a inceput operatia (ora 16) pana la orele 24 cand am adormit.De durere,de frica a ceea ce ma asteapta cu radacina ramasa si mai ales cu ce ma asteapta cu celelalte CINCI masele ce vor trebui scoase prin aceeasi metoda.Noroc cu ploaia care a inceput sa cada cand am plecat de la stomatolog,caci astfel oamenii de pe strada au crezut ce pe obrajii meu erau picaturi de ploaie,nu lacrimi…..
Aseara la slujba vecerniei (la 24 de ore de la interventie) m-au apucat frisoanele si durerea de spate ingrozitoare,incat m-am asezat pe scaun,ceea ce eu nu am facut vreodata la vecernie.Erau niste dureri groaznice de oase si frisoane care ma faceau sa imi doresc sa iau un taxi si sa ajung mai repede acasa sa ma bag in pat sub plapuma de iarna.Am rezistat cu greu pana la finalul vecerniei,iar gustul slujbei nu a fost acelasi ca atunci cand sunt sanatoasa.De obicei inima imi tresalta cand se canta “Fie numele Domnului binecuvantat de acum si pana in veac…Bogatii au saracit si au flamanzit,iar cei ce Il cauta pe Domnul nu se vor lipsi de tot binele”,efectiv simteam cum inima voia sa imi iasa din piept si trebuia sa pun mana pe ea sa nu sara,sa o calmez,dar aseara durerea de oase mi-a atenuat bucuria….mi-a estompat-o,aproape anihilat-o.Am ajuns acasa,antibioticul si-a facut efectul in somn,am adormit la ora 9 cred.
Am avut un vis ciudat azi noapte:eram prin munti pe undeva si se surpau podurile,trecatorile,stanci cadeau,se prabusea lumea……Eram cu cativa oameni care cautam scaparea,o cale de scapare,cautam pt familiile noastre un fel de loc de evadare,nu stiu…Eram cu duhovnicul meu care era suparat tare ca tocmai aflase ca nu mai avea casa….se surpase…..
M-am trezit de mai multe ori in somn,pt ca dorm cu grija sa nu ma intorc pe partea dreapta,pt ca nu am voie,caci e partea operata.Si m-am trezit si la ora 5.24 cand era cutremur….patul ma legana usor,iar usile dulapului tremurau scotand un zgomot de cutremurat.Am ramas linistita in pat gandindu-ma “e cutremur,se cutremura pamantul din cauza pacatelor,cine stie ce fac astia in Vama Veche_Sodoma si Gomora”. Cerul si pamantul se cutremura cand vad ce se intampla pe pamant…….Nu am fost in Vama Veche,dar am auzit ca sunt multe destrabalari care Lui Dumnezeu cu siguranta nu Ii plac. Si nu numai acolo…….
Vai ce asteapta pe acest popor care inca nu constientizeaza ca daca nu se indreapta….chinuri il asteapta. Criza economica este doar inceputul……Doamne ai mila si lumineaza mintea poporului acesta cu voia Ta,sa facem voia Ta!
Dumnezeu cu mila…..si acum revin la intrebarea mea: de ce aceasta durere? Si asta a fost doar o masea,cum va fi cand voi scoate doua deodata? Deja imi vine sa demisionez din trup, sa renunt la el…divortez de trup.
Cine ar citi aceste randuri ar putea gandi “se plange pentru o masea,dar altii care au leucemie,cancer si alte probleme grave, ce sa mai spuna saracii?” Ei bine Dumnezeu da fiecarui om cat poate duce,iar in copilarie nu stiu de ce imi doream sa am leucemie,chiar daca asta insemna sa mor.Ce copil ciudat eram……aveam niste principii de viata sanatoase si morale si mai ca imi invatam bunica ce inseamna respectul de sine si celibatul.Dupa ce a parasit-o bunicul meu pentru a-si cladi o familie cu o femeie cu 30 de ani mai tanara decat el,am considerat ca bunica mea trebuia sa ramana singura, nu sa se incurce cu un om care nu o respecta,care consuma alcool etc..Dar oamenii nu vor sa fie singuri,asa ca isi cauta companie, de frica singuratatii,chiar daca uneori ar fi mai bine pentru ei sa fie singuri decat sa fie cu oameni care le cauzeaza neplaceri fizice sau psihice.Dar omul si-o face cu mana lui uneori,cum iti asterni asa dormi.Uneori e greu sa iti urmezi ratiunea,asa ca faci ce iti spune inima sau durerea din suflet,cauti sa umpli golul lasat de cineva, nestiind ca golul acela ti-l poti umple tu insuti,cu ajutorul Lui Dumnezeu.Am avut si eu probleme cu singuratatea, dar nu stiu cum a rezolvat-o Dumnezeu,chiar nu stiu cum, dar Ii multumesc.Singuratatea este un dar (si nu o spun ca un om resemnat,ci ca un om multumit de viata de celibatar abstinent).
Asa,sa revenim la mine, eram dupa cum spuneam un copil tare ciudat,singuratic,retras, niciodata nu am vrut multi prieteni,sa ies la film, la munte, la mare, in club etc..Nici nu imi amintesc ce faceam…..Ma jucam cu papusile, asta sigur faceam….Cantam,scriam poezii,citeam carti…..Ciudat copil….Dar cu intentii bune,pure….pacatul inca nu ma atinsese,nu ma contagiase……Si da, dupa cum spuneam imi doream sa am leucemie si sa mor.Consideram ca ar fi fost o onoare pentru mine…..Si acum dupa ce am citit ce spunea Parintele Arsenie Boca “cancer inseamna ca-n-cer” adica se mantuieste cel care sufera de cancer, ma gandesc ca iata ce gand bun aveam,voiam sa ma mantuiesc (gand in necunostinta termenului “mantuire”).
Trupul imbolnaveste sufletul? Sufletul bolnav cu siguranta imbolnaveste trupul…….Oare il aveam bolnav? De aceea am problema cu maselele? Oare e o incercare a credintei? Am cerut durere,iar acum cand mi s-a dat, vai ce mai plang….Si intreb :de ce sase masele? 4 ca un om normal nu erau de ajuns? Asta e:sunt onorata ca m-ai ales pe mine sa impart durerea cu Tine…sa o imparti cu mine…….Spun eu acum cand durerea m-a mai lasat de la analgezice……Dar cand le voi scoate pe urmatoarele 2 deodata ,si apoi urmatoarele 2 ingemanate,ce voi mai spune,cum ma voi comporta,ma voi revolta?
Faca-se voia Ta!Si ajuta-ma sa accept voia Ta cu toata inima si ratiunea mea!Amin!
PS:azi am baut din Aghiasma Mica de la Izvorul Tamaduirii si deja ma simt mult mai bine,deja daca mai beau si maine,voi fi ca si noua.Slava Tie Doamne! “Mare esti Tu Doamne si minunate sunt lucrurile Tale şi nici un cuvânt nu este de ajuns spre lauda minunilor Tale”.
